marți, 13 martie 2012

Capitolul XVII- No way!


                                                        SOPHIE

-Bine , fetito , uite cum sta treaba. Eu te-am creeat. Sunt ca o mama pentru tine , asa ca te rog frumos sa ma asculti,i-a spus Sophie lui Abby cat timp aranja niste sabii pentru lupte in spate.
Mda , cabana pe care a facut-o Harry chair ca avea absolute de toate. Si era dotata si pentru cazul in care doamna Addams isi facea aparitia si spargea scutul de invizibilitate.
-Bine , deci cum as putea sa te strig? Mami? Creatoarea? Stapana?
-Sophie.
-Atat?
-Da.
-Dar stii , mie mi  s-ar parea mai normal daca ti-as gasi un nume din asta care sa te descrie. Hai sa ne gandim la unul.
-Sophie.
Si-a dat ochii peste cap.
-Bine, Sophie iti zic.
A lasat sabiile si s-a dus spre ea.
-Pentru inceput am sa te invat cum sa te misti rapid.
-Ohh , imi place partea asta.
-Tot ce trebuie sa faci este sa alergi .  Dar inainte va trebui sa iti scoti coltii.
-Am si asa ceva?
Vai , cat de dificila era fata aia! Ce se gandea ea oare? Ca era un vampire fara colti? Sophie se abtinea cu greu sa nu ii dea una sau sa nu ii spuna ceva de genu : “Nu draga mea. Nu ai colti. Esti atat de proasta incat nici macar colti nu ai”
-Da , ai si colti.
-Super!
-Concentreaza-te!
-Oh , da, da.
A sarit de cateva ori ca sa se incalzeasca apoi si-a inchis ochii si a inceput sa se concentreze. Sophie o privea indelung si se intreba cand avea de gand sa alerge odata.
-Auzi , dar cum imi scot coltii?a intrebat Abby revenind la pozitia ei normal , punandu-si o mana in sold si privind-o .Adica , e o teorie sau ceva? Doamne , ce zic si eu aici! Normal ca e o teorie! Cat de idioata sa fiu? Deci ipotenuza la patrat egal…
Sophie si-a pus mainile in cap si a inceput sa se plimbe prin gradina. Era nervoasa rau si mai avea putin si isi scotea parul din cap. Cu siguranta , aveau destul de mult de lucru.
-Bun , Sophie…calmeaza-te,si-a spus. 1…2…3...A oftat. Bun , Abby. O sa iti spun cat de simplu pot! NU E NICIO TEORIE!AI NISTE MUSCHI ACOLO PE CARE DACA II FOLOSESTI , ITI SCOTI COLTII! SE NUMESTE BIOLOGIE!
-Vrei sa spui , ca odata cu transformarea , in corpul meu s-au inserat si alti muschi?
Sophie s-a plesnit cu palma peste frunte si s-a dus la peretele cabanei. S-a dat de cateva ori cu capul , cat de tare a putut, apoi s-a dus spre Abby care avea un zambet idiot pe fata. Si-a impreunat mainile ,a oftat si cu greu s-a abtinut sa nu ii dea una.
-Da , draga mea. Asta vreau sa spun.
A mai sarit o data , apoi si-a scos coltii. “Aleluiaaaa!!”gandea saraca Sophie. A inceput sa alerge repede. Reusise. Mare chestier era.
-Bravo , Abby. Ai reusit!
-Ieeei!
S-a auzit ceva ca si cum cineva ar fi spart o sticla de sampanie. S-au uitat in jur , dar nu vedeau nimic. Zgomotul se auzea din ce in ce mai tare. Scutul de invizibilitate a inceput sa se vada , iar una din partile din spate se sparsese putin , lasand la iveala o gheara uriasa de animal , plus un strigat ucigator. Abby a tipat , s-a ascuns in spatele lui Sophie . Nu se putea. Sabullterierul mai avea putin si distrugea scutul.
-Sophiee! Ce e asta?a intrebat-o Abby.
-Un animal rau.
-Si ce facem?
Nu puteau sa il infrunte singure. Stia ca va regret asta toata viata , dar aveau nevoie de ajutor. Aveau nevoie de…
-EVER!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu