Capitolul X - Temple Run...

Chiar daca eram mai bine , totusi pieptul ma durea ingrozitor.  Aveam senzatia ca toata lumea imi cade in cap. Harry isi tinea mana in jurul umerilor mei si ma ajuta sa merg. Dadeam cu stangu’ in dreptu’ si ma impiedicam pe drum drept. Nimeni nu stia daca sa rada sau daca sa isi faca griji. Acum , sa fim seriosi. Intunericul m-a ars si aproape m-a omorat. Cred ca era permis sa ma simt ca naiba si sa ma impeticesc de parca acum invatam sa merg.

-Nu mai vreau sa merg!

Rebecca se plangea de o jumatate de ora încontinuu. Pe acel intuneric nu se putea distinge nimic , doar vocea ei pitigaiata care ma scoate din sarite cand e scoasa din sarite. Zayn si Liam isi pierdeau rabdarea. Puteam sa jur ca mai aveau putin si o plesneau , daca Niall nu s-ar fi facut spiridus si i-ar fi muscat pe amandoi.

Se facuse dimineata s noi mergeam in continuu. Nu mancasem nimic , nu dormisem deloc si am mai avut si o mica scena de groaza. Ce mai zi! Ce mai eroi!

-Cred ca ne putem ascunde acolo pentru o vreme, ne-a spus Zayn aratand spre o gura de pestera .

-Yeeeeei! Asccunzatoare!

Am pornit ca un copil mic spre interiorul pesterii. Am vazut-o pe Sophie cum isi dadea ochii peste cap si ne urma. Louis a aprins o lanterna care a spart bezna si a lasat la vedere o pestera mare , cam prea mare.

-Sunt lilieci?am intrebat.

-Sa nu imi zici ca ti-e frica de lilieci.

Vocea Sophiei devenea din ce in ce mai dispretuitoare si recunosteam o nuanta ironica .

-Da , mi-e frica de lilieci. Imi pare rau ca nu suntem toti creaturi ale noptii ca tine.

-Cred ca ar fi bine sa nu mai facem foc, a spus Liam. Addams poate veni oricand. Si-asa e destula lumina.

Era , cat-de-cat , destula lumina. Ne-am instalat cortul si eu am inceput sa ma plimb prin jur. Peretii pesterii pastrau niste semne tare ciudate , pe care le stiam de undeva , dar nu imi dadeam seama de unde. Scene din lupte si vraji erau acolo.

-Hey , esti bine?

Harry a venit langa mine si mi-a dat o sticla cu apa.

-Mersi. Da , sunt bine. Hey , uite. Ce crezi ca sunt astea?
I-am arat semnele.

-Oh , sunt semnele stravechi ale Vrajitorilor. A zambit , insa figura lui a devenit repede serioasa si nelinistita. Dar ce cauta aici?

Le-a atins , apoi a inchis ochii. Am vazut un val puternic de electricitate cum trecea prin el si apoi , fata i s-a luminat instantaneu. S-a intors spre mine.

-Nu o sa iti vina sa crezi unde suntem.

-Unde?

-Asta e templul Atticus. Templul in care cei mai mari Vrajitori au trait vre-odata.

-Am auzit de el , la orele de sociologie Vrajitoreasca. Dar doamna Penthasilea ne spunea ca e un mit.

-Haide , trebuie sa gasim locul de intrare.

M-a tras de mana pana in interiorul pesterii . Ceilalti ne priveau nedumeriti.

-Suntem in Atticus , baieti!i-a anuntat Harry.

Toti vampirii au facut ochii mari.

-Dar vampirii nu au voie sa intre, a spus Zayn.

-Nu suntem inca in interiorul templului. Rebecca, hai cu noi.

Rebby s-a ridicat si m-a luat de mana , apoi am pornit toti 3 spre fundul pesterii.Harry a aprins o lanterna si a luminat calea.Am vazut un tunel micut , prin care ne-am strecurat si ne-am trezit in mijlocul unei Sali de rugaciuni. Era superba! Totul era placat cu aur. In fata de tot , se putea vedea un tron si langa , o statuie , care erau despartite de restul salii de o piscina uriasa , plina cu apa care stralucea. Deasupra se afla o deschizatura prin care soarele stralucea si se oglindea perfect in apa.

-E magnific!a spus Rebecca entuziasmata.

-Apa asta e vrajita. Daca un vampir intra in ea , se arde.

-Auuu.

-Hai sa ne mai uitam.

Am aruncat o privire imprejur. Rebecca a luat o carte mare, grea si ne-a spus ca iese ca sa o citeasca.

-Ii chem si pe ceilalti.

Liam , Niall , Zayn  , Louis si Sophie au venit imediat dar nu au intrat prin deschizatura aceea. Se spuna ca pestera s-ar fi prabusit.

-E absolut minunat aici , am spus.

-Mda , frumos , ati vrea sa iesiti , va rog? Nu miroase deloc bine aici , ne-a spus Sophie.

-Ai rabdare!a indemnat-o Harry.

Insa Sophie avea mare drepate. Nu mirosea deloc bine acolo. O mana puternica m-a tras de pe scarile de la tron si m-a aruncat langa piscina. Un vampir. Dar cum intrase aici? L-a prins si pe Harry, insa acesta se transormase in varcolac si se lupta cu inca 4. Unul dintre ei a venit spre mine si a dat sa ma loveasca , dar i-am prins mana. Cu o forta inimaginabila , m-a aruncat in piscina. Eu stiam sa inot. Dar ceva mat tragea la fund. Ceva ca o panza de painjen. Ceva puternic si infricosator. Atunci mi-am dat seama ca aveam se mor cu adevarat. Am inchis ochii si mi-am lasat destinul sa isi faca treaba. Dar locul a inceput sa se cutremure.

-Ever!

Am auzit-o pe Sophie cum ma striga in disperare. Apoi am simtit o mana absolut fierbinte cum ma apuca de glezna. Apoi alta de incheietura si intr-un final , m-a prins de spate. Mergeam in sus in timp ce totul se destrama. Am iesit din apa si cineva m-a carat pana la deschizatura , apoi m-a dat altcuiva care m-a tras pe acolo. Pestera se cutremura din ce in ce mai tare. Auzeam bolovani cum cad pe langa noi si atunci am deschis ochii. Eram in bratele lui Zayn care fugea disperat sa iasa din pestera. Iar ma simteam ca naiba. Cum le faceam eu pe toate?

O lumina puternica m-a facut sa inchid iar ochii. Eram afara . Eram in siguranta. Zayn m-a pus pe jos is am deschis instantaneu ochii. Toti erau adunati in jurul meu. Inclusiv Sophie , care avea pielea arsa.