Cap VII- The truth...

-Si acum incotro?

M-am intors spre Harry si mi-am incrucisat bratele la piept.

-Tot inainte.

Mi-am dat ochii peste cap si am continuat sa merg.

-Stii , uneori ma tot intreb daca ai cea mai mica idee incotro ne indreptam.

-Pai nu am. Stiu doar ca trebuie sa ii gasim pe ceilalti.

-Care ceilalti?

-Restul.

-Care rest , copilule?

-Rebecca , Liam , Louis , Zayn si Niall.

-Rebby cu 4 directioners? Baietii aia cred ca sunt morti deja.

A ras. Mi se parea atat de dulce cand radea.

-Mersi , si mie imi place rasul tau, mi-a spus el.

Ah! Fir-ar! Uitasem!

-Te-am rugat sa nu mai intri in mintea mea…

-Pai nu pot sa fac asta. Atata timp cat tu te gandesti la mine , ajunge instantaneu la mine. Nu pot controla.

-Au.

Super! Stia ca…. Mananc maioneza încontinuu!(chiar trebuia sa ma abtin)

-Mananci maioneza in continuu?

-Da…

-Stii , cand am venit in Academie , prima despre care a vorbit directorul Heller ai fost tu. Mi-a aratat o poza cu tine.

-Oh , nu! Era cumva poza din albumul de anul trecut?

-Nu , era o poza cu tine si cu Rebecca in cantina.

-A , e bine.

-Stii , unii oameni ca doamna Addams nu ar da nici un ban pentru a incerca sa iti bage ceva adevarat despre vampiri in caputul ala dragut.

-Mda,m-am prins ca e o mare mincinoasa. Cum adica nimic adevarat? Esti si vampir?

-Nu , stai linistita. Adica vampirii suporta lumina soarelui si nu se tem de cruci. Sunt ca niste oameni normali care beau sange si carora nu le place usturoiul.

-A , e bine de stiut…

Am mers o vreme in tacere. Apoi mi-am amintit. Imi spusese ca am un „caput dragut”. Dulceata! Nu cred ca auzise cand am spus asta , pentru ca nu a avut absolut nicio reactie. Continua sa se uite la pamant jucandu-se cu o piatra.

-Sii…ia zi-mi , Harry. Lumea stie ca sunteti vrajitori?

-Nu si sper ca nu vor afla curand.

-Adica…tu esti si vrajitor , asa-i?
-Am fost din nastere vrajitor , pana ce am fost muscat de un varcolac.

-Auuu , cam urat , nu crezi?

-Ba da, dar a meritat. Daca nu eram varcolac , acum poate ca erai moarta.

-Ba nu , puteam sa omor puma cu o simpla vraja.

-Um…Ever , nu stiu daca ai observat , dar sa stii ca in padurea asta vrajile nu merg.

-Ba merg. Uite.

Mi-am scos bagheta. Am rasucit-o de cateva ori si am recitat o vraja de inghetare in minte , apoi am aratat spre un copac. Dar acesta a ramas intact.

-Ups, se pare ca ai dreptate.

M-a batut pe umar.

-Imi pare rau…

Am oftat si m-am uitat la el . Eram hotarata sa aflu mai multe , sa intru in viata lui personala. Tipul ala chiar ma atragea intr-un mod absolut fantastic.

-Deci…tu esti singurul special din trupa?

Am continuat sa mergem.

-Pai  nu . O sa razi cand o sa auzi asta dar… Niall e spiridus.

M-a apucat cel mai lung ras din toata viata mea. Spiridus?! Acum pe bune , UN SPIRIDUS?!

-Si ce puteri are?

-Aduce noroc.

-Era de asteptat.

-Asa am ajuns ce suntem . A , si mai are un talent. Te sacaie ingrozitor cand e pitic!

Iar am inceput sa rade, Harry era o dulceata. Frate! Oare de ce nu o ascult niciodata pe Rebby cand vine vorba de idolii ei? Poate ca acum aveam si eu mai multa cultura generala.

-Auzi , Harry , stii ce nu am putut sa nu observ? Ca tu intr-un fel … ciudat … ai zis ca sunt draguta.

-Da , am zis.

-Pe bune , crezi ca sunt draguta?

-Nu iti zice asta toata lumea?

-Nu. Toata lumea imi zice ca parul roscat ma face sa par tocilara si ca arat ca un mostru daca nu folosesc rimel. Si e adevarul.

-Mie imi place parul tau. Si nu arati ca un monstru. Crede-ma ca daca ai arata , nu m-as mai uita încontinuu la tine.

Am rosit. Mi-am lasat capul in pamant si am zambit.

-Ce e , te-ai rusinat?

-Nu…

-Ha! Te-ai inrosit! Parca esti un rac!

A inceput sa rada.

-Gataaa! Termina! Ma inrosesc repede , ce vrei? La emotii…

-Bine , scuze , dar esti amuzanta.

Ma bantuia o intrebare. Cat timp mergeam in continuare , el tot vorbea despre trupa si tot felul de chestii . Dar eu nu puteam auzi decat : „De ce ai venit dupa mine? De ce ai venit dupa mine?”

-Stii , si e chiar amuzant sa fi pe scena…

„De ce ai venit dupa mine? De ce? De ce ? De ce?” Oare chiar nu ma auzea sau doar se prefacea?

-… stiu ca si tie iti place sa canti.

-De ce ai venit dupa mine?

-Ce?

-De ce ai venit dupa mine?

-Pai ,Ever … toti am venit dupa tine , dar eu te-am gasit.

-Care toti?

-1D , Alex si Rebby.

-Ai fost primul care m-a strigat. Ai fost primul care a venit dupa mine. Spune-mi , Harry , de ce?

A venit aproape de mine. Tremuram de emotii. Oare mi se citea asa de rau curiozitatea in  ochi?

S-a aplecat spre mine. Dar momentul a fost intrerupt de un zgomot . Altul!

-Ce nai… am spus eu , dar el mi-a pus mana la gura.

-Shhh , nu recunosc mirosul. Stai in spate…nu o sa iti placa ce o sa vezi.

L-am apucat de mana si am trecut in spatele lui respirad rapid. El era calm si gata de lupta. Eu mai aveam putin si disperam . Fara magie eram cam varza. Chiar daca ma pregatisem mult in ultimii ani , tot nu as fi reusit sa dobor un vampir adevarat. Crengile copacilor au inceput sa se miste.

-Fir-ar ea de padure! Si cand te gandesti ca am mers la petrecerea pentru ziua Naturii!

Vocea si corpul Rebeccai a iesit din tufisurile din fata noastra. Isi tinea mainile la ochi si era absolut murdara. M-am calmat.

-Ah , aici erati! V-am cautat peste tot! A spus ea.

-„Noi?”

-Sunt si baietii mai in spate.

-Stii , daca am fi luat-o pe unde am zis eu , acum nu mai eram in situatia ata , l-am auzit pe Louis de undeva de mai in spate.

-REBECCAAAAA! A strigat Zayn. I-ai gasit?

-Da! Sunt aici.

Restul baietilor a venit la noi , patati de noroi absolut peste tot. Aveau  o moaca gen: „O OMOR PE FATA ASTA!”

-Ce-ati patit?

Harry si cu mine am inceput sa radem cat timp ei se scuturau de noroi.

-Se pare ca daca esti gentelman si lasi o doamna se te conduca prin padure , ajungi in nisipuri miscatoare, ne-a spus Liam.

Rebby si-a dat ochii peste cap.

-Nu va mai plangeti ! I-am gasit! Si sa stiti ca doar voi ati reusit sa intrati acolo , eu am ramas pe margine. V-am zis sa va opriti.

-Te rog sa taci, s-a auzit o voce pitigaiata de undeva de jos.

-Hey , voi stiati ca Niall e un spiridus?am intrebat.

-Nu , Ever , nu stiam . De-aia nici nu m-am uitat la el.

-Buna , Ever!

Niall era un piticot la picioarele lui Liam.Imi facea cu mana. De-abia daca il puteam vedea.

-Buna , Niall!

L-am vazut cum creste. Crestea din ce in ce mai mult pana ce a ajuns la marimea lui normala.

-Ah , mult mai bine.

Vocea ii revenise. Se simtea mult mai bine , asta era clar.

-Ma bucur ca sunteti bine, a spus Zayn.

-Da , cand ai fugit , Ever , Harry a luat-o imediat pe urmele tale dar l-a prins doamna Addams si i-a spus sa stea locului. A intrat in padure si dupa ce nu am mai vazut-o , am intrat dupa tine.

-Da , si Harry mai avea putin si criza cand ti-a simtit mirosul si a observat ca esti atacata de o puma.

Am inceeput sa chicotesc. Harry se uita urat la baieti , dar intr-un fel ma simteam bine.

-Stai , doamna Addams e in padure?

-Te cauta.

-Pai unde ne putem ascunde de ea?

Toti 6 au oftat si s-au uitat unii la altii.

-Ce s-a intamplat?i-am intrebat.

-Spune-i , l-a indemnat Rebby pe Harry.

-Ce sa imi spuna?

-Ever…adevarul e ca…off , Zayn , Louis si Liam sunt vampiri.

-Mda , buna gluma , dar ati incercat sa o mai faceti o data.

Fetele lor erau absolut serioase.

-Ever , nu glumeste nimeni.

Am devenit si eu serioasa. M-am uitat la fiecare in parte. Toti pareau suparati.

-M-ati mintit…

-Ever, crede-ma , nu a fost minciuna…

Rebecca incerca sa ma imbuneze. M-am indepartat de Harry .

-Voi … voi sunteti niste monstrii ! Am avut incredere in voi!

-Ever, nu o sa ne faca rau.

-De unde stii tu , Rebby? Sunt vampiri! Iti dai seama ca ei ar fi putut arde Academia la comanda doamnei Addams?

-Nu e adevarat , a spus Louis. Noi nu suntem vampiri rai. E  adevarat , am invatat la Academia Vampirilor , dar nu ne putem razboi niciodata cu un vrajitor. E ca si cum te-ai bat cu fratele tau.

-Nu va cred…

-Ever , mie nu mi-au facut absolut nimic. Nici acum ca i-am bagat in mocirla. Sunt buni. Ai incredere in mine.

Harry m-a luat de mana.

-Iti promit ca o sa fii bine. Ai incredere in noi. Vrem doar sa fi in siguranta.

Cand m-a atins , am stiut ca spune adevarul. Atingerea lui era calda si puternica si am simtit un val de curaj cum curge prin mine.

-Bine , dar va dau o singura sansa.

Au rasuflat usurati.

-Bun , si acum incotro?

Toti s-au uitat in pamanti si ai incercat sa gaseasca o soluitie.

-Pai , la Academie nu ne putem intoarce , a spus Niall. E periculos.

-Ar trebui sa mergem la Academia Vampirilor. Ei nu participa la razboi si sunt mai mult ca sigur ca ne vor ajuta.

Am facut ochii mari.

-Academia Vampirilor? Ai innebunit , Zayn?

-Nu e departe. E in centrul padurii. Trebuie doar sa traversam raul Negru si ajungem.

Rebecca a venit langa mine.

-Ever , draga , avem ceva de mers.