-Vii la petrecerea lui Liam?
-Nu stiu , dupa tot ce s-a intamplat in seara asta , as
prefera sa dorm.
-Haidee , o sa fie amuzant.
Bai , deci baiatu asta avea tupeu cu roaba in el . Erau cel
mult 5 ore de cand ne cunoscusem si deja ma intreba daca vin la petreceri si
mai mult: m-a si salvat dintr-un atac al unui vampir!
-Baiete , tu esti cam prostut , nu?
-Nu sunt prostut. Eu sunt special.
Asta era cumva de pe 9GAG? De fapt , ce era cu astia 2?
Sigur nu au venit ei aici mot niste vrajitori dintr-o trupa ca sa se antreneze.
Aveau alta gena in ei.
-Ever , asculta-ma… Ai dreptate , noi suntem aici cu un scop
. Nu il vei intelege . Ce trebuie sa stii insa , este ca atunci cand crezi ca
stii toate raspunsurile , viata iti schimba intrebarile. Nu te lasa pacalita de
doamna Addams sau de altii. Ai incredere doar in tine , in Rebecca si in noi.
Va fi o aventura pe cinste.
”Ce a vrut sa fie asta?”
S-a ridicat sa plece , dar eu l-am oprit.
-Harry! Tu poti sa imi citesti gandurile!
Nu era o intrebare, dar el a raspuns totusi…
-Pot. Ne vedem la 10.
Am ramas pur si simplu muta. Ce naiba se intamplase
adineauri? Imi era cam frica sa merg la acea petrecere. Dar poate ca daca
mergeam , aflam mai multe decat trebuia. Era o ocazie speciala…dar pana atunci
am pus mana pe telefon si am sunat-o pe Rebby
-Alo?raspunse ea cu o voce de filozof.
-Harry tocmai m-a salvat de un vampir.
Am auzit lucrurile de pe biroul ei cum cadeau cat timp se
ridica speriata.
-CE?!
-Asculta-ma , nu am timp sa iti explic acum , OK? Ne vedem
la petrecerea lui Liam la 10. Te rog , nu intarzia.
-Bine .Pa , Ever!
-Pa.
Am inchis telefonul ,
apoi m-am uiat la ceas. 8 jumătate. Am oftat profund cat timp ma asezam pe
scaunul de la birou.Mi-am aprins lapropul pentru a-mi verifica e-mailurile . Se
pare ca aveam unul nou de la Dean Rose.
”Sper ca te distrezi acolo. Voi veni in vizita cand termin
cursurile in Chicago . Nu vreau sa aud ca ai facut cea mai mica greseala”
-Si eu te iubesc , unchiule Dean.
Am intrat pe blogul Academiei. Astazi se anunta Alesul .
Adica un elev ales de profesori care sa conduca razboiul impotriva vampirilor.
Eu am sugerat-o pe Rebecca pentru ca avea puteri mintale incredibile. Putea sa te omoare doar
gandindu-se la asta. Dar cum am deschis pagina , directorul , profesorul de
sociologie vrajitoreasca, domnul Heller a aparut intr-un videoclip , zambind cu
gura pana la urechi.
-Bine ai venit , drag student! Te voi anunta si pe tine este
Alesul.
Cu bagheta sa , a facut sa apara un pliculet pe care l-a
deschis si a urlat cat l-au tinut plamanii:
-EVER DANIELLE ROSE!
Aplauze facute pe calculator au rasunat din toate partile.
Grozav! Eu eram.Eu! Eu! Super! Fix eu! Nu am si eu o viata normala. Am oftat
din nou . Chiar era prea mult. Cineva mi-a batut in usa.
-Intra, am strigat.
Trei baieti au pasit in camera mea.
-Hey , voi sunteti Zayn , Louis si Niall , nu?
-Da, a spus Zayn zambind. Harry ne-a rugat sa iti aducem
asta.
Mi-a intins un saculet.
-Felicitari , Aleaso!mi-au urat ei.
-Mersi…am schitat un zambet fals in timp ce ieseau din
camera. Dar ce naiba?
Cand Zayn a trecut pe langa oglinda de langa usa , nu i-am
vazut reflexia. Nu credeam asa ceva! Daca el ma atacase? Nu avea cum , Harry il
dezintegrase pe ala si i-am vazut fata . Sigur nu era el.
Nu am deschis saculetul. L-am lasat pe masa in timp ce m-am
dus spre baie sa imi fac dus.
Am lasat apa sa ma revigoreze si ma trezeasca . Acel dus a
fost ca o binecuvântare pentru mine in acea zi. Simteam si eu ca traiesc.
M-am dus la oglinda. Mi-am pieptanat parul roscat , iar acesta a format niste bucle dragute pe
care mereu imi place sa le privesc . M-am ibracat usor intr-o rochita neagra cu
tenișii mei preferati si apoi mi-am luat trusa de machiaj. Ce era sa ii fac
fetei mele palide?Poate putin fond de ten ca sa imi acopere cearcanele ce imi
incadreaza ochii albastrii-cenusii si niste fard auriu de pleoape. Si desigur ,
rimel. Eu daca nu ma dau cu rimel arat exact ca un zombie! Odata , m-am trezit
tarziu si am intarziat la prima ora ,asa ca nu am mai avut timp sa ma machiez.
Si cand am intrat pe usa la ora doamnei Penthasilea , cu totii si-au luat
baghetele si si le-au indreptat spre mine , crezand ca sunt un zombie adevarat.
Cam asa aratam si acum. Asa ca am incercat sa fac sa par ca
sunt si eu frumoasa natural , cum e Rebby. Doamne ! Rebecca e absolut superba!
Pometii inalti si ochii caprui de culoarea cafelei cu lapte ii accentueaza
perfect linia buzelor pline si nasul carn. Cand ma uit la ea , parca o vad pe
Afrodita …sincer.
Cand am fost gata cu tot, ma plimbam nelinistita pe langa
geam. Nu aveam stare. Parca ceva imi misca încontinuu picioarele. Dar apoi am
auzit voci de jos. Voci cunoscute. M-am oprit. Am ridicat usor geamul si am
tras o privire in jos . Am vazut-o pe doamna Addams cu domnul Lake. De la
etajul 2 nu prea ma vedeau eu bine , dar eu ii auzeam perfect. Si nu mi-a
placut ceea ce am auzit.
-Lissa, Ever este Aleasa. Ai facut o treaba buna. Invat-o
cat mai multe despre vampiri si apoi da-i lovitura de gratie.
-Josh , stiu ce fac. Fata e naiva. Pot face orice din ea.
Are incredere in mine. Mare greseala.
Atunci am rama sfara cuvinte . Am vazut-o cum isi deschide
gura intr-un zambet malefic si i-am vazut coltii. Colti de vampir adevarati.
Asta nu era adevarat! Femeia pe care o consideram mama mea ma juca pe la spate?
Ea era de fapt cel mai mare dusman al meu.Am inchis geamul . La asta se referea
Harry… avea mare dreptate. Trebuia sa plec . Mai erau 45 de minute , dar chiar
trebuia sa vorbesc cu el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu