Capitolul XXXVII - My King

-Unde ne duceti?am intrebat minotaurii dupa ce am mers pe un coridor foarte lung , luminat de torte , apoi am luat-o la dreapta.

-Sunteti asteptata , majestate.

Majestate?! Vocea aceea ma baga in sperieti si de-abia de imi mai puteam controla mersul. Am luat-o pe Rebby de mana . Era rece , si ea la fel de speriata ca mine.

-Esti asteptata?m-a intrebat ea uitandu-se in jur. Heei , ce tablou frumos!

M-am uitat si eu in stanga si am vazut un tablou cu un peisaj superb … cu MAMA! Si cu inca un tip aratos … cu Ben Barnes.

-Cred ca va recunoasteti propria mama , nu-I asa , domnisoara Rose?m-a intrebat cineva din spate.

Castelul ala incepea sa imi dea fiori. M-am intors odata cu ceilalti si am dat cu ochii de Ben Barnes in carne si oase. Actorul meu preferat! Doamnee! Avea un mers absolut gratios , parul ii cadea usor foarte aproape de umeri si imi zambea calduros , cat timp se indrepta spre mine cu inca 2 gardieni. Minotaurii s-au lasat in genunchi si au facut o plecaciune.Eu nu mai puteam de fericire. Credeam ca visez!

-Tu esti…tu esti Ben Barnes!am zis eu atat de fericita ca am si sarit in sus.

-Um … nu , domnisoara , eu sunt Regele Caspian.

M-am blocat.

-A , da?

-Credeam ca stiati…

-Nu stiam…

Sophie m-a luat de bluza si m-a tras in jos , intr-o plecaciune. Rege?! Actorul arata la fel.

-Imi pare rau , majestate , am spus lasandu-mi privirea in podea.

-Ridicati-va , copii!ne-a poruncit el lasand zambetul sa intre in noi pana la oase. Veniti , am sa va conduc intr-un loc in care putem discuta.

Mi-a intins mana si eu i-am luat-o , ridicandu-ma.  Ma holbam intruna la el! Era atat de chipes! Eram curioasa cati ani avea. Ben are 31.

-Um … , High King Caspian…, am indrugat eu dar el a inceput sa rada. Am zis ceva gresit?

-Spune-mi doar Caspian si eu iti voi spune Ever. High King e doar Peter.

-Aha , bine , deci … Caspian…tu cati ani ai?

-De ce intrebi?

Parea foarte amuzat de mine. Chiar asa de mica si de proasta eram? Ma simteam ciudat ca am intrebat asta. Dar nu parea batran. Chiar deloc.

-Asa .. sunt curioasa. Eu am 16 , luna viitoare ar fi trebuit sa fac 17 , dar …

-Eu am 19 , luna viitoare fac 20.

-Doar 19?!l-am auzit pe Liam care pana acum nu a facut altceva decat sa se holbeze.

-Da , doar 19.

-Si cand ai luptat contra alora rai … cati ani aveai?a intrebat Sophie.

-17.Si se numesc telmarini.

-Uuuu , inseamna ca anul  viitor o sa mergi intr-o calatorie pe mare cu cea mai frumoasa corabie din flota Narniei , Zori-de-Zi si o sa va intalniti cu Edmund si Lucy si o sa distrugeti ceata verde …

Povesteam incontinuu tot ceea ce am vazut in film. Rebby se uita la mine cu moaca ei gen : “Ma faci de ras!” , Liam incerca sa priveasca in alta parte , iar Niall si Sophie mai aveau putin si ma bateau. Dar pe Caspian pur si simplu nu voia sa il paraseasca acel zambet. Si el ma privea. Dar el parea mai fericit , mai amuzat.

-Si …si o sa fiti atacati de un sarpe de mare si uuu si o sa te indragostesti de o stea , continuam eu sa spun.

-Binee , gata , te superi daca nu imi mai prezici viitorul ?m-a intrebat Caspian punandu-mi mana la gura.

Era tot numai un zambet si ochii lui negri ma faceau sa transpir. Era asa de frumos! Frumusetea aia era inumana! Nu pot sa cred ca zic asa ceva , dar era mai frumos ca Harry. Nici Ben Barnes nu stralucea la fel de mult ca el.

-Scuze , am zis eu.

-Sa continuam , dar fara viitor.

Mi-a intins mana. L-am apucat sfioasa si am pornit inainte in acel castel care era mai mult un labirint.

-Suntem in Cair Paravel?a intrebat Rebby.
-Exact , domnisoara , Wayne , i-a raspuns.

-Imi stii numele?!

-Da. Rebecca Lauren Wayne.

-De unde l-ai aflat? Esti ceva criminal in serie?

-Nu , dar daca doriti ,sunt si din ala.

Ce ciudat se comporta Rebby. Caspian era rege , ar fi trebuit ca ea sa ii vorbeasca politicos , nu invers.I-am aruncat si eu o privire furioasa , semn ca imi placea tipul si ne-am continuat drumul pana la o usa mare , din lemn de nuc , cu niste semne foarte complicate desenate pe ea. Mi-era foarte somn ca sa mai stau sa le descifrez.Acei gardieni au deschis-o si noi am intrat intr-o biblioteca. Raiul pe pamant pentru mine! Era atat de mare! Ma uitam in sus si vedeam tonele de carti vechi si importante care stateau atarnate pe rafturi . Parca cereau sa fie citite.

-Mamaa! Ce as vrea sa am si eu o biblioteca la fel ca asta , am spus mergand la scarile care duceau spre rafturile de istorie. Am luat o carte la intamplare pe care scria “The Golden Age”. Am ridicat din umeri si am deschis-o la intamplare . Am dat de o poza cu un baiat blond , si el atat de frumos! Mama , numai baieti frumosi gaseai in Narnia.Atunci l-am recunoscut. Era William Moseley.

-El e Peter , mi-a spus Caspian venind langa mine.

-Cred ca m-am prins si eu.

Am inchis cartea si am pus-o la loc. M-am intors spre el , care din nou zambea. Mamaa , ce muschi ai mimicii cred ca avea baiatul ala!

-Hai sa stam la masa ca sa vorbim , mi-a facut el semn din cap.

M-am dus la masa la care stateau ceilalti si m-am asezat intre Rebby si Sophie. Caspian era tot in picioare si dupa fata lui plina de zambet nu avea de gand sa se aseze in curand.

-Deci , eu stiu de voi ca ati venit aici ca sa salvati sufletul lui Harry Styles , nu-I asa?

Am dat cu totii din cap afirmativ.

-Si acel suflet este prins intr-o cutiuta din Camera Sufletelor din Half-Blood Camp. Stiati asta nu?

Ei bine , asta nu o mai stiam. Asta era chiar ceva nou.

-Ah , nu stiati.

Chiar si acum zambea. Deci era incredibil! S-a sprijnit cu mainile de spatarul unuia dintre scaunele goale si s-a uitat la mine. Nu am putut sa nu zambesc si eu. Oare el zambea si in somn?

-Deci , ce trebuie noi sa o facem este sa o omoram de Lissa Addams si scapam de tot. De aceea armata mea va va ajuta . Vom porni un razboi impotriva vamirilor in Half-Blood Camp.

-Alt razboi?!a intrebat Niall.

-Mi-e teama ca alt razboi.

A oftat si s-a lasat pe spate.

-Vad ca sunteti cam obositi , ne-a spus Caspian. Am sa va arat camerele.

Ne-a facut semn sa ne ridicam si sa il urmam. Ne-am tinut dupa el din nou pe coridoare gigantice , pana ce am ajuns in mijlocul castelului. Era foarte interesant construit. In forma de cerc , pe pereti erau usile de la camere si scarile coborau printr-o deschizatura uriasa din mijlocul acelui cerc . Balustarada oprea oamenii mai tembeli , ca Abby , sa cada de acolo.

-Aici este camera voastra , baieti , le-a deschis Caspian o usa.

-Wooow!au exclamat baietii intrand intr-o camera uriasa.

-Aveti tot ce va trebuie aici ,i-a mai anuntat. Daca mai e ceva , sunati din clopotel si o sa va auda menajera. Acum haideti , fetelor.

-Um , te superi daca o sa stau singura in camera?a intrebat Sophie.

-Nu , deloc. Uite , poti ramane aici , a fost a matusii mele.

-Multumesc.

Sophie a intrat in camera ei si noi ne-am continuat drumul pana la usa din capat.

-Ever , Rebecca , aici o sa dormiti voi.

-Multumim , Caspian , i-a spus Rebby entuziasmata.

A intrat si ea in camera. Era absolut uriasa! Era acel stil pe care eu il adoram de cand eram mica … acel stil de printesa. Sau in cazul nostru , de printese. M-am dus direct la un dulap (si acesta urias) si l-am deschis . Am gasit in el sute de rochii superbe , pe care nici imaginatia mea bogata nu le-ar fi putut inchipui. Am pus mana pe  cea albastra.Era atat de moale si mirosea atat de bine! Credeam ca sunt in rai. Caspian statea sprijinit de prag si se uita la noi cum admiram totul acolo. Am vazut chiar si o armura din argint , care parea foarte grea. Si el iar zambea … credeam ca innebunesc!

-Pai , fetelor , eu va las. Am sa pun servitorii sa va aduca mancarea aici si ne vedem maine dimineata la antrenamente , e bine?

-Antrenamente?a intrebat Rebby.

-Da. Doar nu credeati ca o sa plecati la razboi antrenate de dusman , nu?

-Bine , Caspian , noapte buna!

-Noapte buna!

A inchis usa si a iesit.Rebby s-a aruncat intr-unul din paturi si si-a bagat fata in perna , apoi s-a rasucit , s-a rasucit si iar s-a rasucit. Si ea er la fel de fericita ca mine ca ne aflam aici.

-Deci…ti-a cam cazut cu tronc regale , huh?m-a intrebat ea.

-Ce? Nu , nu-I adevarat! Pentru mine doar Harry exista.

-Stiu , Ever , de-aia ai venit aici. Hai sa ne culcam , mi-e somn!

-Ma duc sa ma schimb. Astia or avea baie aici?

-Da , uite-o acolo.

Mi-a facut semn spre o alta usa de langa pat.

-Aha , mersi.

Am luat din acel dulap o camasa de noapte si m-am dus in baie. Ce mai baie! O oglinda si o toaleta. Nici macar o chiuveta! M-am schimbat de hainele murdare si patate de sange . Am trecut cu vederea rana deschisa de pe soldul drept care nu arata tocmai bine si mi-am tras pijamaua peste cap. Era cam larga si aratam ca bunica in ea , dar era foarte comoda! M-am intors in camera unde Rebby deja sforaia. Am zambit si m-am dus la celalalt pat. M-am bagat sub patura , am tras adanc aer in piept si am inchis ochii.